Grădina păsărilor ornamentale Corund

Lacul Iezer, cunoscut și sub numele de perla alpilor, este situat în Munții Călimani la o altitudine de 1730 m.  Unii îl numesc un lac fără fund. Potrivit unei legende, o rață de plumb a fost aruncată în lac și găsită ani mai târziu la Marea Neagră. Lacul Iezer are o suprafaţă de 0,13 ha şi o adâncime între 3 şi 5 m. Este un lac rãmas din ultima glaciațiune, format în locul unei morene terminale, unde depozitele adunate de debris au format un strat impermeabil, în spatele cãrei s-a format lacul. Este alimentat de douã izvoare, iar apa din lac se varsã în pârâul Puturosul. Foto: Amazing Nature/Páll Róbert

Dumbrava Castanilor din Crăciunel este unic în Ţinutul Secuiesc, deoarece doar în această arie se pot găsi castani (Castanea Sativa) de o sută de ani. Crăciunel este o localitate în valea Homorodului-Mic, la 21 km Sud de oraşul Vlăhiţa. Pârâul curge prin centrul satului pe o distanţă aproximativă de 1 km şi are un afluent, Aluniş. Localitatea este delimitată la Est de stânca Rika făcând parte din munţii Perşanii, la nord este satul Mereşti, la vest bazinul celor două sate Homorod, iar la sud comuna Ocland. Pădurea s-a îndepărtat de la marginea localităţii pe parcursul anilor, având în vedere activitatea de ardere a varului care a fost o meserie specifică zonei. Astăzi această meserie nu mai este practicată în localitate. Mulţumit unui microclimat favorabil, în colţul din Vest al localităţii s-a instalat o pădure mixtă de castani şi nuci, la care turiştii sunt conduşi de indicatoare sculptate din lemn. Dumbrava castanilor se întinde pe un teritoriu de 2 hectare. Locul şi-a primit denumirea după numele latin al castanilor - Castanea Sativa, care este un arbore din familia fagilor, provenind din Sud-Estul Europei. Fructele era cunoscut şi cultivat încă de pe vremea Romei antice şi în timpul colonizărilor a fost introdus pe teritorii mai nordice decât aria sa naturală. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă. Fructele gustos este des folosit ca ingredient de fabricanţii de ciocolată şi delicatese. Coacerea sau prăjirea se pot face şi sub formă granulară, obţinându-se un fel de făină, din care se realizează piureul de castane. În prima săptămână a lunii octombrie din fiecare an în Dumbrava castanilor se organizează Festivalul Castanilor, în cazul vremii nefavorabile evenimentul are loc în casa de cultură a localităţii. Festivalul are un program variat cu programe culturale, învăţatul cultivării castanelor, concursuri şi se pot mânca cozonac secuiesc şi multe castane. Sursa: 7csoda.zoldszekely.ro

Bine ați venit! Manufactura GALFFIS este prima fabrică de ciocolată din Transilvania. În fabrica noastră prezintăm secretele producției de ciocolate deosebite. În magazinul de prezentare servim mai multe feluri de ciocolată, cafea și ceaiuri pentru 25 de oaspeți. Pe terasa individuală mai avem 15 locuri confortabile. La cerere, deținem și o prelegere de istorie a ciocolatei și a manufacturei GALFFIS. Oferta de program pentru familii a manufacturii de ciocolată și cafea GALFFIS: • prezentarea istoriei manufacturei de ciocolată de la începuturi până în zilele noastre • prezentarea producției de ciocolată de la boabe de cacao la produsul finit ("bean to bar") • o introducere în prăjirea cafelei • punctul culminant al programului, degustarea specialităților de ciocolată Durata prezentarii si degustarii este de aprox. 30-45 de minute. La sfârșit, vizitatorii dragi pot face cumpărături în magazinul de prezentare  și pot gusta specialități  preparate pe terasa ciocolatăriei. Numărul de persoane care participă la vizită în același timp este de 20-25 de persoane. Numărul de persoane minim este 10. Este necesară înregistrarea prealabilă pentru a accesa programul de mai sus: 0040 741 652 167. Vă așteptăm cu mare drag! https://www.galffis.com/info/viziteaza-fabrica-de-ciocolata-galffis

De obicei, taierea porcului are loc iarna, in Ajunul Craciunului, ori in zilele geroase ale lunii ianuarie si a devenit cel mai popular eveniment traditional, iar pentru oamenii de la oras reprezinta o atractie turistica si o posibilitate de cultivare a traditiilor populare. Evenimentul consta in taierea porcului crescut la casa gospodarului, in prelucrarea carnii si in cina traditionala unde se serveste caltabos, sangerete, carnati, tocanita si ciorba preparata cu zama de varza murata. Taierea porcului incepe dimineata, cu cinstirea celor participanti la eveniment, apoi se aprinde focul in vatra si se pune apa la fiert. Munca efectiva se declanseaza cu injunghierea porcului, unde protagonistul este macelarul, cel care cu un cutit special savarseste „ crima". Ajutoarele incearca sa potoleasca animalul incoltit si guitator. Sangele animalului este colectat intr-o cratita, sange ce va fi materia prima pentru sangerete. Dupa acestea, porcul este pus intr-o vana, unde parul este indepartat prin oparire. Prima data porcul este presarat cu rasina (aceasta face ca parul sa se lipeasca unul de altul), apoi, cu un instrument special prin frecarea pielii porcului se indeparteaza parul animalului. Dupa ce animalul a fost curatat de par, urmeaza parjolirea porcului cu manunchi de paie. Dupa ce pielea porcului s-a rumenit frumos, urmeaza imbaierea, cand pielea se spala si se curata frumos. In urma unei alte cinstiri si inchinari in sanatatea celor prezenti, porcul este saltat pe o masa pentru a fi disecat. Macelarul, pe rand, taie suncile, indeparteaza matele, scoate maruntaiele, indeparteaza capul porcului si osanza. Costitele sunt taiate cu un bard (baltag) in trei parti egale in asa fel, incat carnea nu este complet taiata, ci tine intr-una costita, care este, apoi , sarata si pusa la afumat. Slanina este taiata in marimi dorite, sarata si pusa la afumat. Prelucrarea scapulei (a suncilor superioare) se realizeaza in doua feluri: dupa indepartarea ciolanului, ori se decupeaza o mica sunca, ori dupa dezosire carnea va folosita la prepararea carnatilor. Sunca va fi pusa la afumat. Matele sunt curatate si pregatite pentru prepararea sangeretelui, a caltabosului si a carnatilor. Dupa curatirea ferfenitelor de carne de piele, o parte din piele trece la fiert si va constitui materia de baza pentru sangerete si pentru toba. Bucatile de slanina fara soric taiate in patratele vor fi folosite, impreuna cu mici bucatele de carne, la prepararea carnatilor. O alta parte a slaninei va fi taiata in patratele, din care, dupa topire, se obtine o untura alba si gustoasa de porc. Maruntaiele - ficatul, inima, plamanii, splina, rinichii, limba - sunt fierte in apa de 95 grade Celsius, dupa care se adauga carne fiarta, orez fiert si sangele animalului colectat la taiere si totul se toaca, iar cu materia obtinuta se va umple matele pentru sangerete si caltabos. Condimentarea se face dupa gustul fiecarui gospodar. De asemenea, se fierb bucatelele de carne ramase neutilizate si partile zgarcioase, care vor constitui materia tobei. Carnatii se prepara din carne cruda tocata, condimentata cu boia de ardei, cu piper si cu usturoi. Carnatii, slanina, sunca, caltabosii si toba se pun la afumat. Astfel, aceste sortimente preparate prin sarare, prin saramurare, prin fierbere si prin afumare se conserva mai mult de o jumatate de an ori in camara , ori in podul casei. Amatorii se pot interesa la organizatorul-gazda al programului la numarul de telefon: Izvoare – Botházi András: +40741232744 Băile Tușnad: +40749066008 Vlăhița: +40744680753 Borsec: 0266337001 Racu: +40745180649 Ciumani: +40746337722

La cererea oaspeților organizăm evenimente cultural-artistice. Dansatori, muzicanți prezintă obiceiuri din folclorul local, cu posibilitatea de a-i invăța pe cei interesați, dansurile locale. Pensiunea Gyimesi Skanzen

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber, cu garderobă şi puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. În anul 2009, fundaţia Ars Topia a hotărât să organizeze claca de amenajări băi tradiţionale din acel an la Borsec. Timp de zece zile, tineri din Ungaria şi Transilvania au lucrat împreună cu localnicii la amenajarea acestor băi, care de atunci se bucură de un mare succes în rândul vizitatorilor. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe obiective, cum ar fi: piscină cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, filigorie, şezlonguri. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe suport din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Din an în an, numărul turiştilor care vizitează aceste băi este în creştere, dar şi localnicii folosesc aceste ape minerale pentru diferite tratamente.  Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă.  Nu există program de vizitare şi nici taxă de intrare. 📷 Rédai Botond

Barajul Frumoasa este localizat pe râul Frumoasa, afluent al râului Olt. Este realizat din umpluturi cu prisme de rezistență din balast și un nucleu central de argilă. Are o înălțime de 38 m și o lungime a coronamentului de 506 m. Lacul de acumulare are un volum total de 10,6 milioane metri cubi, din care 7,6 milioane până la nivelul normal de retenție servește pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc, asigurând 50% din necesar. Zona din apropierea barajului este cunoscută pentru pescuit. În apele lacului Frumoasa sunt diverse specii de pești: biban, caras, clean, crap românesc, păstrăv de lac, plătică, șalău și somn. În apropiere s-au construit foarte multe pensiuni și case de vacanță, devenind astfel o zonă turistică destul de bine dezvoltată. Turiștii care aleg să vină la Barajul Frumoasa se pot relaxa într-o zonă liniștită și superbă, putând face diverse trasee turistice.

În partea externă a curbei, pârâul Tolvajos erodează peretele stâncii. După un timp, roca vulcanică cu o structură mai puţin rezistentă, nu mai susţine greutatea ei proprie şi cade în pârâu. În acest loc pârâul şi-a continuat cursul sub stânca căzută, rezultând formaţiunea caracteristică, ce seamănă cu o căsuţă mică, o "colibă". Conform tradiţiei, locul a primit din această cauză denumirea de "Piatra Colibei". Este accesibil dinspre drum naţional 13A, spre Băile Chirui.

ÎNCHIS PÂNĂ LA DATA DE 31 MAI 2026 Folosindu-ne de experienţele casei de fluturi temporare din Odorheiu Secuiesc, în primăvara lui 2012 am deschis în Praid, judeţul Harghita, prima casă de fluturi permanentă din România. Clădirea compartimentată în două, construită special în acest scop, găzduieşte o zonă de recepţie care comunică cu un magazin de suveniruri, alături de un spaţiu denumit „spaţiu de zbor”, cu un microclimat tropical, ornat cu plante tropicale, având un lac mic şi o alee circulară.  Fluturii noştri ajung la noi din fermele de fluturi din America de Sud, Asia şi Africa sub formă de crisalide. După sosirea lor, crisalidele sunt puse într-o clocitoare construită special în acest scop, unde, în funcţie de specie, după câteva zile – și deja transformaţi din omizi – văd lumina zilei nişte fluturi minunaţi. În fiecare an, în lunile calde, casa de fluturi poate fi vizitată, unde, de obicei, se pot observa, în acelaşi timp, mai multe sute de exemplare reprezentând 8 - 9 specii de bază şi 6 - 7 specii schimbătoare, metamorfice. Fiindcă durata de viaţă a fluturilor este de numai câteva săptămâni, la înlocuire suntem atenţi ca în continuu să prezentăm specii noi, având grijă ca vizitarea acestor specii să servească drept pretext pentru revenire.  Dintre oaspeţii noştri permanenţi, dorim să vă prezentăm virtuozul casei de fluturi, fluturele de azur (Morpho peleides), graţioșii fluturi zebra (Heliconiinae), fluturii bufniţa uriaşă (Calligo memnon), care lenevesc încontinuu, precum şi fluturele zmeu de hârtie (Idea leuconoe), care zboară ca un cearceaf. Casa noastră de fluturi oferă, atât copiilor, cât şi adulţilor, momente de relaxare interesante şi pline de experienţe. Poate fi vizitată din mai până în septembrie. PREȚ BILETE • 10 RON - copii, elevi, studenți • 12 RON - adulți, pensionari • sub 3 ani acces gratuit