Centrul Cultural și de Arte Lăzarea
Centrul Cultural și de Arte Lăzarea

Centrul Cultural și de Arte Lăzarea

08:00 - 16:30
Închis

Both Ferenc tér, 550 sz., Lazarea, Romania, 537535

Despre

Triada fondataoare, constituită din Zöld Lajos, Gaál András și Márton Árpád, a decis încă din primii ani: „tabăra din Lăzarea să fie o fereastră larg deschisă pe lume, devenind oglinda artelor contemporane din România, prin acceptarea și cinstirea tuturor curentelor. […] Toată lumea va picta, desena, ciopli, ce vor în Lăzarea”. O coincidență interesantă este că imediat după concluderea taberei, Gaál András a declarat: „vom invita și accepta artiști de artă plastică„

Până la 1988, când tabăra a fost închisă de autorități, colecția lăzăreană avea deja, potrivit inventarului, 616 obiecte de artă, colecție care se extinde continuu. În prezent, are 2117 piese. Inventarul are un alt aspect interesant: colecția este întreagă, piesele nu au fost scoase, cum s-a întâmplat cu inventarul a multor alte tabere din țară.

Evenimentele din decembrie 1989 au însemnat nașterea unei ere noi în România. Cultura, ca și celelalte aspecte ale vieții s-a schimbat în nenumerate feluri. În anii noăzeci, noul mediu a polarizat lumea artiștilor din România și astfel, ei au putut abandona viața constrânsă din comunism, beneficiind de sprijinul multor organizații culturale.

În a doua jumătate ale anilor nouăzeci, au apărut festivalele internaționare și bienalele artistice contemporane, care, la începutul secolului nou s-au înmulțit. Tabăra din 1998, organizată de gruparea de artiști Túlsó P’Art, a însemnat o schimbare semnificativă în concepția organizării taberei. Nu mai există blocuri omogene, cum ar fi blocul oriental sau occidental. Globalizarea schimbă arta occidentală, care se schimbă și este mult mai sensibil la inovații. Problema este însă, că cei de la periferie sunt nevoiți să fie foarte atenți la oportunități, moduri de a-și promova numele. Șansele celor care se află în centru sunt de nenumărate ori mai mari. O instituție însă, care nu se gândește în retrospectivă și nu pune accent la o singură epocă, este nevoită să fie atentă la aceste schimbări. Este foarte importantă concluzia elocventă a lui Erőss István, potrivit căruia: ,,Suntem convinși, ca dispariția localului și a universalității, a relației de subordonare dintre centru și periferie din contextul taberei din Lăzarea, se poate face doar cu ajutorul unei sistem de relații construit cu răbdare și perseverență”. În ultimii zece ani, la tabăra internațională Korkép organizată de Siklódi Zsolt și Erős István, au participat mai mulți artiști europeni și din Orientul Îndepărtat. Totodată, mulți dintre artiștii din Transilvania au fost invitați în străinătate.

Anul 2014 a adus o nouă întorsătură în istoria taberei. Administrația s-a schimbat, iar, în urma hotărârilor judecătorești, castelul a fost restituit proprietarilor. În urma hotărârilor și a lipsei de consens, tabăra a pierdut castelul, dar activitatea a rămas neîntreruptă, ba chiar, în intervalul 2014 – 2017, inventarul a mai primit încă 177 de piese de artă.

Suntem ocupați de organizarea evenimentelor culturale și artistice contemporane diverse, concentrându-ne eforturile la formele mediale și conceptuale, dar păstrând libertatea imaginată de fondatori, libertate care a devenit o marcă din Lăzarea.

Alte sugestii

Demografie Populația orașului este formată predominant din etnici maghiari (peste 87%). Cartiere Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată a orașului locuiește în partea de sus a orașului, numită Felszeg de către localnici. Turism Orașul are mari șanse de a deveni un oraș turistic de prim rang, avantajat fiind de poziția sa geografică potrivită: între munți, în apropierea lacului de baraj natural Lacul Roșu (la 25 km), iar la 60 km se află stațiunea Praid (aici se găsesc Salinele Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din țară și Europa). De asemenea se poate schia în stațiunea Izvoru Mureșului (la 20 km), pe vârful Bucin (situat pe drumul care face legătura cu Praid), sau se poate vizita stațiunea Borsec (la aproximativ 50 km). Cea mai înaltă construcție a orașului este un turn din zona industrială, situat într-o zonă mai puțin locuită (cea de „dincolo de calea ferată”) din vestul orașului. Împrejurimile orașului În jurul orașului se găsesc Lacu Roșu, Cheile Bicazului și câteva sate (cu populație între 3.000-7.000 locuitori). Obiectiv memorial Parcela Eroilor din Primul Război Mondial. Parcela, situată în cimitirul comunal de pe strada Cimitirului, are o suprafață de 210 m² și a fost creată în anii Primului Război Mondial. În cadrul ei sunt înhumați 168 de militari de diferite naționalități – maghiari, germani, ruși, români, slovaci, italieni – decedați în spitale sau în prizonierat în anii primei conflagrații mondiale. Parcela, înconjurată de o bordură de piatră, are 62 de cruci din granit pe care sunt gravate numele celor care odihnesc aici. Pe monumentul comemorativ este gravat în limba maghiară: „A hazaert 1914-1918 evekben/ hösi halalt haltak” („Și-au dat viața eroic pentru patrie. 1914-1918”); „Emléküket hálás kegyelettel/ örzi a nemzet” („Națiunea păstrează cu pioșenie amintirea lor”). Învățământ Există patru licee, dintre care unul are limba de predare limba română („Liceul Teoretic Sfântu Nicolae”) și trei au limba de predare limba maghiară („Liceul Teoretic Salamon Ernő”, „Grup Școlar Construcții de Mașini” și „Colegiul Tehnic Batthyány Ignác”). Dintre acestea Liceul Teoretic Sfântu Nicolae și Liceul Teoretic Salamon Ernő sunt licee teoretice, iar Grupul Școlar Construcții de Mașini și Colegiul Tehnic Batthyány Ignác sunt licee tehnologice, primul primul având în mare parte profil tehnic, iar cel de-al doilea profil servicii. Există trei gimnazii: „Școala Fogarassy Mihály” (fosta Școală nr. 1), „Școala Vaskertes” (fosta Școală nr. 6) și „Școala Kós Károly” (fosta Școală nr. 2). Cele trei gimnazii au limba de predare limba maghiară. De asemenea Liceul Teoretic Sfântu Nicolae, are și clase gimnaziale, cu limba de predare limba română. Două universități au deschis aici centre de învățământ la distanță: Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca) și Hyperion (București).
Municipiul Gheorgheni, Gheorgheni, Romania, 535500
Odorheiu Secuiesc, Romania
1 eveniment
Frumoasa este o comună în județul Harghita, Transilvania, România, formată din satele Bârzava, Făgețel, Frumoasa (reședința) și Nicolești.
Strada Mihăileni, Frumoasa 537115, Romania
Vă urez bun venit în judeţul Harghita, plaiul tradiţiilor şi al brazilor mereu verzi. Vă doresc, stimaţi oaspeţi, să vă simţiţi ca acasă şi să vă bucuraţi de ospitalitatea noastră! Consiliul Judeţean Harghita este compus din 30 de consilieri judeţeni şi din preşedintele consiliului judeţean. Consiliul judeţean alege din rândul consilierilor judeţeni 2 vicepreşedinţi. Şedinţele consiliului judeţean sunt convocate şi conduse de preşedintele consiliului. Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună. Şedinţele consiliului sunt publice. În şedinţele consiliului sunt dezbătute proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi.
P-ţa Libertăţii, nr. 5, Miercurea-Ciuc, Romania, 530140
1 eveniment
Ca si pozitionare geografica, comuna este situata in nordul judetului Harghita, in depresiunea cu acelasi nume. La poalele Calimanilor si traversata de izvoarele Bistricioarei, comuna Bilbor se afla la o altitudine de 900-1053 metrii. Clima este temperat-continentala-depresionara, temperatura medie anuala fiind de circa 7-8 grade C. Administrativ, localitatea Bilbor este formata din 2 sub-unitati: Bilbor si Rachitis. Limitele nordice sunt chiar limitele de judet spre Suceava, inspre vest limita orasului Toplita, iar in sud limitele administrative se opresc la granitele cu statiunea Borsec si comuna Corbu. Populatia, asa cum se constata odata cu recensamantul din 2002 este formata din 2859 de locuitori dintre care 2843 romani si 16 unguri. Din punct de vedere religios, 2845 sunt ortodocsi , 12 romano-catolici, 1 greco-catolic si 1 evanghelic.
Bilbor 537020, Romania
Comuna Corbu este localizată între Munții Bistriței (Muntele Comarnicului) și Munții Giurgeului (subgrupa Munților Borsecului) și este așezată pe valea râului Bistricioara, afluent al Bistriței. Înspre sud de Capu Corbului se înalță creasta Corbu (1173 m) și la sud de Corbu – Muntele Corhan, iar înspre nord Vârful Bâtca Arsurilor (1385 m). Se învecinează direct cu Comuna Tulgheș spre sud-est și Orașul Borsec la vest precum și Bilbor spre nord-est.
Corbu 537330, Romania
Strada Eroilor, Toplița 535700, Romania