Imperiul Poneilor și Mini Dino Parc

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber, cu garderobă şi puncte de repaos, folosite în principal în cură externă. În anul 2009, fundaţia Ars Topia a hotărât să organizeze claca de amenajări băi tradiţionale din acel an la Borsec. Timp de zece zile, tineri din Ungaria şi Transilvania au lucrat împreună cu localnicii la amenajarea acestor băi, care de atunci se bucură de un mare succes în rândul vizitatorilor. În cadrul acestui proiect au fost realizate mai multe obiective, cum ar fi: piscină cu apă minerală, băi de picioare, vestiare, filigorie, şezlonguri. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe suport din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Din an în an, numărul turiştilor care vizitează aceste băi este în creştere, dar şi localnicii folosesc aceste ape minerale pentru diferite tratamente.  Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă.  Nu există program de vizitare şi nici taxă de intrare. 📷 Rédai Botond

Viaductul Caracău este un viaduct de cale ferată pe tronsonul Miercurea Ciuc – Ghimeș, care a fost dat în folosință la 18 octombrie 1897. Viaductul a fost distrus complet în 1944, ca urmare a luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial. Din decembrie 1944 și până în 12 februarie 1945 inginerii constructori români au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (3.600 mc). Aceasta a fost o performanță unică în istoria construcțiilor feroviare. În paralel s-a început construcția unui nou viaduct, acesta fiind pus în funcțiune la 14 septembrie 1946. Noua construcție a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferată executat din beton armat din România. Lungimea totală a viaductului este de 264 m, bolta are deschiderea de 100 m, iar săgeata este de 37 m. Lățimea bolții este de 6.50 m la cheie și de 10 m la naștere. Secțiunea bolții este casetată, având înălțimea de 2.5 m la cheie și de 4.8 m la naștere. Foto: Bartalis Zsombor

Barajul Frumoasa este localizat pe râul Frumoasa, afluent al râului Olt. Este realizat din umpluturi cu prisme de rezistență din balast și un nucleu central de argilă. Are o înălțime de 38 m și o lungime a coronamentului de 506 m. Lacul de acumulare are un volum total de 10,6 milioane metri cubi, din care 7,6 milioane până la nivelul normal de retenție servește pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc, asigurând 50% din necesar. Zona din apropierea barajului este cunoscută pentru pescuit. În apele lacului Frumoasa sunt diverse specii de pești: biban, caras, clean, crap românesc, păstrăv de lac, plătică, șalău și somn. În apropiere s-au construit foarte multe pensiuni și case de vacanță, devenind astfel o zonă turistică destul de bine dezvoltată. Turiștii care aleg să vină la Barajul Frumoasa se pot relaxa într-o zonă liniștită și superbă, putând face diverse trasee turistice.

În partea externă a curbei, pârâul Tolvajos erodează peretele stâncii. După un timp, roca vulcanică cu o structură mai puţin rezistentă, nu mai susţine greutatea ei proprie şi cade în pârâu. În acest loc pârâul şi-a continuat cursul sub stânca căzută, rezultând formaţiunea caracteristică, ce seamănă cu o căsuţă mică, o "colibă". Conform tradiţiei, locul a primit din această cauză denumirea de "Piatra Colibei". Este accesibil dinspre drum naţional 13A, spre Băile Chirui.

În 1883, mulţumită contelui Apor Károly a fost construit în partea de jos a vârfului Surduc, Bastionul Apor (761 m), acesta fiind un punct panoramic şi de odihnă, care nu a fost folosit niciodată ca obiectiv strategic. Din bastion există a priveliște excelentă asupra orașului Băile Tușnad din Defileul Tușnad, asupra râului Olt și a Rezervației Naturale Piatra Șoimilor. Bastionul Apor a suferit mai multe renovări de-a lungul anilor, dar în fiecare caz s-a conservat clădirea conform stilului și scopului acestuia. Chiar mai mult, acum poate fi vizualizat din oraș chiar dacă este întuneric. Pe parcursul renovării din 2017 s-a amenajat un spațiu de expoziție în incinta basionului prin amplasarea unor panouri cu imagini de arhivă și cu o scurtă prezentare a trecutului acestuia. Foto: Băile Tușnad și împrejurimile - destinație ecoturistică

Baile Chirui se afla pe soseaua Odorhei-Miercurea Ciuc, in apropiere de Vlahita, intrarea pe valea Chiruiului se face aproape vis-a-vis de panoul indicator "Spre Baile Harghita" unde apare o sosea ce care urca spre stanga, pancarta cu "Baile Chirui-5 km" este bine semnalizata chiar din sosea, dar trebuie s-o iei spre dreapta. Imediat ce-ai facut "dreapta", intri intr-o padure inalta si deasa, incat de-abia mai vezi soarele, care n-a disparut, e tot acolo sus deasupra ta tot timpul dar razele lui nu mai pot sa se strecoare prin cetina brazilor, caci lumina se propaga, cum bine ne-a invatat profu' de fizica din liceu doar in linie dreapta... Un alt panou, ce te impresioneaza de data aceasta, apare dupa primii 2 km de mers: "Doar atunci cand ultimul copac va fi doborat, cand ultimul râu va fi otravit, cand ultimul peste va fi prins, iti vei da seama ca banii nu pot fii mancati!".

Cel care doreşte o plimbare spirituală poate să urmeze Calea Crucii, numită Calvarul Secuiesc şi să treacă prin cele 14 staţii, sculptate în stânci de câte doi metri, care, pe lângă patimile lui Isus, înfăţişează şi momentele cruciale din istoria secuilor. Staţiile au fost aşezate de-a lungul drumului care duce prin pădure la capela Ugron. Capela, care se zăreşte printre copacii de pe creasta Nagymál, este cavoul familiei Ugron, o veche familie de secui de importanţă istorică.

Orbán Balázs s-a născut în satul Poloniţa din apropierea oraşului Odorheiu Secuiesc, într-o familie secuiască cu tradiţie veche pe aceste meleaguri. A studiat la Odorheiu Secuiesc, însă în primăvara anului 1846 a părăsit meleagurile natale, pentru ca să revină abia în 1859. În anii absolutismului şi în perioada de relativă relaxare imediat următoare, el a cutreierat Ţinutul Secuiesc. A ajuns în fiecare localitate, a vizitat toate ruinele şi atracţiile naturale, luând notiţe şi imortalizând cele văzute cu aparatul de fotografiat. Între 1868 şi 1873, Orbán Balázs a publicat cele şase volume ale operei sale de marcă “Descrierea istorică, arheologică, geografică şi etnografică a Ţinutului Secuiesc”. A murit fără urmaşi, lăsând totul moştenire neamului secuiesc din care s-a tras. Respectându-i-se ultima dorinţă, Orbán Balázs a fost înmormântat la Seiche. În faţa mormântului său a fost aşezat un şir de porţi secuieşti, dintre care prima fusese chiar poarta casei sale.

Parcul Memorial a fost realizat de Fundația Pro Odorhei. Statuile reprezintă 12 personalități istorice și culturale renumite: Kós Károly, Bethlen István, Wesselényi Miklós, Bethlen Gábor, Fráter György, regele Szent László, prințul Csaba, Hunyadi János, Báthori István, II. Rákóczi Ferenc, generalul Bem, Nyírő József, iar cea de a treisprezecea îl reprezintă pe anonimul Secuiul Pribeag. Realizatorii operelor de artă sunt sculptorii Blaskó János, Hell Tibor, Krisztiáni Sándor, Lessenyei Márta și Tóth Emőke. Sursă text și foto: https://tourinfo.ro/